Prezentul post mi l-a pricinuit "semnul de intrebare" pe care si l-a facut un "coleg de lista" (Marian Matei), din lista de facebook, si care (fara a ma intreba pe mine direct), ne intreba pe noi, cititori de-ai lui, urmatoarele:
Bai, nene, sunt in perioada emo a vietii mele. O raceala nashpa m-a facut sa vad lucrurile in tonuri gri, reale. Sa vad noianul de prosti si retardati in mijlocul caruia traiesc, nu ca nu i-as fi vazut si pana acum.
In sensul asta, fac si eu o intrebare la cativa prieteni virtuali si reali in acelasi timp.
Ella Smith, Adriana Toma, Diana Muresan, Ioana Daian, Jana Ionica,Valeriu Greceanu, Michael Allin, Ted Michael, Beniamin Neag, Ninel Bunica, Viorel Molnar, Tiberiu Kvasznicza,........scuze celor pe care i-am uitat, mai oameni buni si dragi, voi traiti in tari straine unde v-ati facut un rost si in mod cert o duceti mai bine decat romanii de rand.
Ca va face sa pierdeti timp si sa va consumati nervii si energia incercand sa schimbati, dupa puterea voastra, modul de a gandi al celor ramasi acasa?
Ce va indeamna sa incercati acest lucru in loc sa va bucurati de realizarile si de munca voastra?
De ce nu stati la o terasa, un restaurant sau acasa cu cei dragi, in loc sa aratati romanilor cat de inapoiati si retardati sunt, pentru ca fara suparare, asa este natia romana la ora asta.
In momentul in care un popor este condus de cateva televiziuni cu patronii condamnati sau cercetati penal si de cativa politicieni mizerabili, ceva este tare nasol in esenta si mintea romanilor mei si ai vostri.
Cam asta voiam sa va intreb.....
Ca sa nu pun ditamai "cearceaful" acolo (la locul faptei, in facebook) am scris si eu opinia mea aici, zicand cam asa:
Vorbesc si eu neintrebat, ca chiar ma intrebam mai azi dimineata sau ieri cat timp oi mai gasi ... timp de alocat, sa aloc razboiului asta de uzura, luptei asteia parte-n parte.
Dar pun aici "paradoxul soritilor", paradox din care (zic eu) ca se intelege cel mai bine importanta fiecaruia dintre noi in parte, chiar daca in "economia partidei" nu insemnam mai mult (dar nici mai putin) decat "o picatura dintr-un ocean" (atunci cand analogam cu "oceanul de apa"), sau nu insemnam mai mult (dar nici mai putin) decat "un fir de nisip", atunci cand folosim ca analogie "oceanul de nisip" (desertul). Unu fara inca unu nu fac doi, iar doi fara inca unu nu fac trei, si tot asa. Paradoxul soritilor zice: "Un fir de nisip nu este o gramada, si pentru orice numar n, daca n fire de nisip nu sunt in gramada, atunci adaugarea unui fir in plus nu face din acestea o gramada.
Dar in cazul acesta nu vei obtine niciodata o gramada, deoarece orice fir pe care il adaugi te lasa ca si inainte, fara o gramada. Paradoxul este serios deoarece induce o tensiune intre logica clasica si gandirea matematica, pe de o parte, si predicatele "vagi" ale limbajului natural, pe de alta. Solutiile includ abordari intemeiate pe negarea celei de a doua premise, cea inductiva, pe introducerea "gradelor de adevar" si pe transformarea logicii clasice in logica "fuzzy".
CU ALTE CUVINTE, EU IMI FAC DATORIA FATA DE MINE (si fac ceea ce cred eu mai util spre a obtine, per ansamblu, un ambient viata sociala mai bun, nu pentru nevoia altcuiva ci in primul rand pentru ca firea mea are nevoie de "apa" asta) SI NEINDOINDU-MA NICI O CLIPA CA NU MAI SUNT SI ALTII CA MINE (MACAR UNUL) CARE FAC LA FEL (neconditionand nimanui, nici macar in gand, sa faca la fel). UTILIZEZ (pentru "lupta" asta) CALCULATORUL, CA PE "CEL MAI EFICIENT INSTRUMENT MIE, AZI", DAR ALTFEL, TOT LA ASTA AM LUCRAT DE CAND MA STIU (chiar si cu mainile goale). DACA DIN CEEA CE FAC BENEFICIAZA SI ALTII, NICI O PAGUBA, PREOCUPAREA MEA E SA PREJUDICIEZ CAT MAI PUTINI (SAU DELOC). Sau, vorbind in termeni fotbalistici, sa obtin victoria faultand cat mai putin (si total involuntar) sau deloc. Pentru ca, pastrand paralela cu fotbalul, pentru victorie sunt in teren, si nu pentru meci egal sau meci pierdut.
Daca (si ce) pierd, pierd cu fruntea sus, dar altfel, la castig, trag la scorul cel mai mare pe care-l pot obtine (1 - 0, 2 - 0, 8 - 0 sau 12 - 0). De regula, adversari prosti nu am vazut, asa ca "scoruri mari", rar se vad. Cam asa
No hay comentarios:
Publicar un comentario